Interviu cu dl Eugen Pîslaru, directorul general al Fabricii de Vin „Sălcuţa SRL”
FIŞIER BIOGRAFIC
Eugen PÎSLARU s-a născut la 30 decembrie 1950 în satul Costiceni, raionul Noua Suliţă, Basarabia de Nord. După absolvirea şcolii medii, în 1967, şi-a continuat studiile la Universitatea Agrară din Chişinău, facultatea inginer-mecanic. Activitatea de muncă şi-a început-o în anul 1974, în gospodăria agricolă din satul Hagimus, raionul Căuşeni, apoi a activat pe post de preşedinte al gospodăriei agricole în satul Ucrainca. Între anii 1989-1994 a îndeplinit funcţia de preşedinte al executivului raional Căuşeni. A fost deputat în prima legislatură a Parlamentului R.Moldova, între anii 1990-1994. Din anul 1995 îndeplineşte funcţia de director al Fabricii de Vin „Sălcuţa SRL”. Căsătorit, are 3 copii.
-Dle Eugen Pîslaru, să începem dialogul nostru cu o privire retrospectivă a întreprinderii pe are o conduceţi.
Istoria Fabricii de Vin de la Sălcuţa este strîns legată de însuşi trecutul istoric al acestei localităţi din raionul Căuşeni. Întreprinderea este amplasată într-o zonă favorabilă pentru creşterea strugurilor de sorturi tehnice şi de masă. În îndepărtatul an 1948, în curtea unui gospodar din sat a fost deschis primul punct de colectare şi prelucrare a strugurilor. Prin anul 1953 la marginea satului a fost construită clădirea viitoarei Fabrici de Vin. Tot pe acelaşi teritoriu, în anul 1973, a fost dat în exploatare combinatul de vinuri.
Odată cu trecerea R.Moldova la economia de piaţă, întreprinderea a fost privatizată. Astfel, la 3 aprilie, 1995 Fabrica de Vin a devenit o întreprindere mixtă moldo-belgiană – „Sălcuţa” SRL. Investiţiile companiei belgiene au constituit un milion de dolari. Astăzi capitalul întreprinderii noastre se cifrează la 4 milioane USD.
- Aţi putea să faceţi o trecere în revistă a vinurilor care au dus faima Moldovei departe de hotarele ţării?
Astăzi producem o gamă foarte variată de vinuri: seci, semidulci, demiseci, vinuri tari, vinuri de desert, printre care Pino-Frane, Aligote, Muscat, Codreanca, Feteasca, Lidia, Cahor, Cabernet şi altele. O altă categorie de vinuri ca Traminer, Risling-Reinschi, Sauvignon, Cabernet de Sălcuţa, Merlot de Sălcuţa au fost înalt apreciate cu diplome şi medalii la diferite concursuri şi expoziţii, atît de rang naţional cît şi internaţional.
- Dle director, care vinuri sînt cele mai solicitate de consumatorii de peste hotare?
Fabrica de Vin de la Sălcuţa îşi exportă toată producţia peste hotare. Dintre vinurile cele mai solicitate care li s-au dat pe gust consumatorilor, este vinul spumant Sălcuţa, care se bucură de o mare popularitate în rîndurile clienţilor din România, Germania, Canada, Suedia, America. Sînt foarte solicitate vinurile de desert Traminer, Grătieşti, înalt apreciate la mai multe concursuri. În cadrul expoziţiilor şi concursurilor internaţionale de la Moscova, Sanct-Petersburg, Mensk Traminer şi Grătieşti s-au învrednicit de medalii de aur. Medalia de aur a cucerit-o şi vinul de marca Traminer desert.
-Care vă este piaţa de desfacere şi cine vă sînt partenerii de afaceri?
Actualmente Fabrica de Vin „Sălcuţa SRL” produce peste 50 de soiuri de vin de o calitate înaltă. Principala piaţă de desfacere sînt ţările din CSI, Ţările Baltice. Colaborăm destul de fructuos cu România, Suedia, Germania, SUA, Canada. Pe viitor intenţionăm să ne extindem piaţa de desfacere în Occident. Pentru aceasta dispunem de condiţii optime de muncă, de producţie de o înaltă calitate, de specialişti calificaţi. Ne dăm destul de bine seama că în condiţiile economiei de piaţă există o anumită concurenţă. Ca să poţi ţine piept, trebuie să fii mereu în mişcare, să cauţi noi pieţe de desfacere, parteneri de colaborare. Dar principalul – să propui producţie de calitate înaltă. Deci, în primul rînd, e nevoie de utilaj performant, de specialişti calificaţi, de plantaţii viticole bine îngrijite. Toate acestea necesită investiţii serioase.
- Cine vă sînt furnizorii de materie primă?
Cantitatea cea mai mare de struguri o procurăm de la gospodăriile ţărăneşti, fermieri, întreprinderi mici din satele raioanelor Căuşeni, Nisporeni, Hînceşti, Ştefan-Vodă. O parte din materia primă o creştem pe cele 300 hectare ale Fabricii. Aici avem atît sorturi tehnice, cît şi de masă. Mai dispunem şi de o pepinieră, unde creştem peste 1 milion de butaşi de viţă-de-vie devirusaţi, de cea mai înaltă calitate. Butaşii obţinuţi – Cabernet, Merlo, Şardone, Sauvignon – îi distribuim furnizorilor noştri fideli.
-Dle Eugen Pîslaru, ce prezintă, după mai bine de jumătate de secol de activitate, Fabrica de Vin?
Întrucît Sălcuţa dispune de avantajoase condiţii climaterice şi de sol pentru fabricarea vinurilor de mai multe soiuri, actualmente dispunem de toate condiţiile pentru a lucra în deplin randament. Întreprinderea a fost reutilată cu utilaj de import. Avem 3 linii de îmbuteliere aduse din Italia, secţia de prelucrare a strugurilor pentru vinurile albe şi roşii de asemenea a fost dotată cu utilaj de import. Într-o oră se îmbuteliază circa 8-9 mii sticle cu vin. Întreprinderea poate prelucra într-un sezon peste 20.000 tone de struguri.
-Cîţi angajaţi activează la întreprindere?
Sîntem o întreprindere sezonieră şi, prin urmare, numărul muncitorilor nu este stabil. Actualmente, aici activează peste 400 de muncitori, majoritatea fiind localnici, din satul Sălcuţa, ceilalţi sînt din Tănătari, Tocuz, Zaim. Administraţia fabricii se străduie să le creeze condiţii optime de muncă. În toate sectoarele de producţie există ospătării, unde angajaţii pot servi prînzul. Toate aceste cheltuieli le suportăm noi.
- Care este politica administraţiei întreprinderii în domeniul calităţii producţiei?
Astăzi piaţa externă cere un vin de o calitate superioară. De aceea anual investim peste 500.000 dolari doar pentru utilaj performant, iar specialiştii noştri îşi îmbogăţesc experienţa în Noua Zeelandă, Franţa, Italia. Sperăm că asemenea investiţii ne vor permite să cucerim noi pieţe de desfacere din Europa.
-Acceptaţi sponsorizările?
În măsura posibilităţilor. Acordăm permanent ajutor financiar muzeului „Alexei Mateevici” din satul Zaim, 10 elevi din satele Zaim şi Sălcuţa profită de nişte burse speciale, mai ajutăm peste 60 de familii care au avut de suferit în urma conflictului de pe Nistru, precum şi societatea culturală „Pro Bucovina”. De asemenea, acordăm ajutor financiar azilului de bătrîni din satul Tănătari. Susţinem financiar 10 studenţi, care îşi fac studiile în domeniul vinificaţiei, iar apoi vor lucra la Fabrica de Vin. Practic, tot e vorba despre investiţii.
-Vă mulţumesc pentru interviu.
Timpul vindeca ranile, lasind doar cicatricele. Timpul duce cu dinsul tot prezentul prefacindu-lin trecut.Egreu sa lupti cu el cind vezi cum in clepsidra vietii ramine tot mai putin timm pentru a te bucura de prezent si viitor. Prezentul iti ofera momente pe care trebuie sa le traiesti nu sa le ignori. Ignorind ceea ce-ti ofera viata ajungi sa regreti.
Galina
